Trecusera deja ani buni de cand am inceput sa investesc timp multicel in a ma documenta in ceea ce priveste calatoritul prin lume. Am inceput cu seria Globe_Trekker pe care am vazut-o de 2 ori pana la sezonul 15 (si nu-i putin - 2x15 sezoane x13 episoade x1 ora) si-apoi am continuat cu tot ce-au scos legat de calatorii canale de televiziune ca BBC, PBS, Travel Channel, National Geographic si Travel and Living (foarte faine sunt Long_Way_Round, Long_Way_Down si calatoriile lui Michael Palin, in special Himalaya_with_Michael_Palin). Toate aceste serii de televiziune mi-au creat o imagine de ansamblu a locurilor si a oamenilor din diferite colturi ale lumii, m-au facut sa visez, insa nu am ajuns sa cred efectiv ca voi ajunge in acele locuri.
Ajunsesem doar la Pasul 1 - "Mi-ar placea sa experimentez si eu acele locuri, stiu ca exista si as dori sa merg daca voi avea candva posibilitatile si curajul".
A urmat Departures, o calatorie pe bune pornita de la idei ca "an sabatic" si "o data-n viata faci o astfel de calatorie care te va marca tot restul vietii". Aceasta serie merita pe deplin urmarita, o recomand din tot sufletul, este exceptional realizata si nu are cum sa nu te inspire.
Pe noi calatoria lui Scott Wilson si Justin Lukach transformata in show-ul de televiziune Departures ne-a dus la Pasul 2 - "Trebuie neaparat sa experimentam astfel de locuri, oameni si obiceiuri, atat de diferite de ceea ce ne este cunoscut, si ne dorim si este important sa facem asta cat mai devreme in viata, cand avem timp, energie, spirit de aventura si sete de cunoastere, iar aceste experientele ne vor scoate din zona de confort si vom beneficia de invataminte in anii ce vor urma".
Epuizand documentarele/seriile de calatorie, am ajuns la bloguri. Urmaresc frecvent imperatortravel, blogul unui roman ce-a ajuns in 100 tari - ofera multe informatii utile din locurile in care merge, pe langa povestea calatoriilor lui invita si pe alti romani sa-si prezinte calatoriile, iar blogul a fost votat in anii trecuti ca cel mai bun blog de travel din Romania. Citind atat povestile calatoriilor lui, cat si a "prietenilor" lui din zona de blogosfera de travel din Romania, am ajuns la Pasul 3 - "Se poate si din Romania, n-are de ce sa-ti fie frica, peste tot dai de oameni cumsecade, riscul e controlabil, nu trebuie sa coste o avere, nu-i asa complicat de organizat".
Din ce-am vazut si-am citit, zona care m-a atras cel mai mult ca si exotism si amestec de culturi si care in acelasi timp imi parea a oferi si siguranta si libertate de miscare si valoare a banului, a fost Asia de Sud Est. Ne calculam de ceva timp o astfel de iesire si cum prima data posibila cand pareau sa se alinieze "finantele" (nu astrele :) ) era perioada mai-iunie, aceasta a ramas finala, chiar daca in mare parte din Asia de Sud Est s-a intrat in sezonul ploios, dar entuziasmul era prea mare pentru a astepta pana-n iarna cand e vremea ideala.
Alegerea itinerariului:
Indochina, nordul Thailandei si insulele din marea Andaman - de neatins, e muson.
Baza/hub-ul de transport: Kuala Lumpur, Malaiezia (tara majoritar musulmana; populatie malay, chinezi si indieni)
Visul exotic: Bali, Indonezia (populatie hindusa in cadrul celei mai mari tari musulmane din lume)
Metropola perfecta: Singapore (chinezi)
"Capitala" Asiei de Sud-Est: Bangkok, Tailanda
La plajele din filme: Koh Samui, Tailanda (in golful Tailandei, in est - musonul afecta doar insulele din vest, la Andaman)
No comments:
Post a Comment